Politica externă germană: va fi criză şi în 2025
1 ianuarie 2025
Cea mai mare provocare este Donald Trump. Fiindcă viitorul preşedinte al SUA ar putea răsturna multe aspecte considerate importante de guvernul de la Berlin condus de social-democratul Olaf Scholz.
"Este clar că vechea formulă, conform căreia ne puteam baza pe SUA pentru securitatea noastră nu mai este valabilă", a declarat pentru DW Thorsten Benner, directorul Global Public Policy Institute din Berlin. "Iar Trump nu este excepţia de la regulă. Aceasta este noua regulă iar cei patru ani sub preşedintele Biden au fost ultimele zvâcniri al vechiului transatlantism". Germania trebuie să se adapteze unei lumi "în care trebuie să facem mai mult pentru propria noastră siguranţă în Europa, şi asta în situaţia în care avem război pe continenul nostru".
O posibilitate: Europa plăteşte şi SUA livrează arme Ucrainei
Transformările ar putea deveni vizibile mai ales în războiul din Ucraina. Recent, Donald Trump a declarat că vrea desigur să "reducă" sprijinul acordat Ucrainei. El a cerut de asemenea "un armistiţiu fără întârziere".
Ce înseamnă asta pentru Germania? Ministra de Externe Annalena Baerbock, membră a formaţiunii ecologiste, a trasat câteva linii la Forumul pentru Politică Externă, desfăşurat la Berlin, la mijlocul lunii noiembrie. "Germania se află de partea Ucrainei indiferent de rezultatul alegerilor din SUA", a declarat ea. "Nu pot exista negocieri de pace peste capetele ucrainenilor", a mai adăugat responsabila. Trump dăduse anterior de înţeles că ar putea conveni cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, încetarea războiului din Ucraina.
Pentru a împiedica asta Thorsten Benner recomandă ca "noi germanii să mergem cu o propunere la administraţia Trump". Asta ar putea arăta în felul următor: "Noi plătim pentru ca voi să livraţi în continuare armament Ucrainei". Fiindcă din punct de vedere militar europenii nu pot compensa ce livrează SUA Ucrainei. Din punct de vedere financiar situaţia este diferită. Brenner subliniază însă că Germania ar trebui să cheltuie mai mult pentru asta şi pentru propria securitate iar pe fundalul criezi economice asta nu este posibil fără contractarea de noi împrumuturi.
Germania şi Europa privesc ca spectatori la Orientul Mijlociu
A doua mare chestiune de politică externă este pentru diplomaţia germană Orientul Mijlociu. Alungarea de la putere a preşedintelui Siriei, Bashar al Assad, la începutul lunii decembrie, de către diverse grupări rebele a complicat lucrurile suplimentar. Bucuria plecării de la putere a regimului Assad, susţinut de Rusia şi Iran, se amestecă la Berlin cu îngrijorare. Dacă islamiştii vor reuşi să pună mâna pe putere în Siria este posibil ca noi valuri de refugiaţi să se îndrepte spre Europa. Dar situaţia din Siria nu este decât cel mai recent eveniment din regiune.
După atacul terorist al organizaţiei islamiste palestiniene Hamas asupra Israelului, pe 7 octombrie 2023, şi represaliile israeliene în Fâşia Gaza şi împotriva organizaţiei Hezbollah în sudul Libanului, guvernul german a încercat să facă un şpagat. A luat poziţie în favoarea siguranţei Israelului, care este "raţiune de stat" pentru Germania. Dar pe de altă parte şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, a efectuat numeroase călătorii în regiune pentru a se pune la curent cu doleanţele palestinienilor şi pentru a îndemna la dezescaladare.
"Acest şpagat nu a fost perfect, dar altceva ar fi fost dificil" afirmă pentru DW Hans-Jakob Schindler, expert în problemele Orientului Mijlociu în cadrul organizaţiei internaţionale Counter Extremism Project. Uniunea Europeană în ansamblu s-a retras între timp din regiune, după mulţi ani de implicare activă în conflictul din Orientul Mijlociu. UE, inclusiv Germania, nu mai au nicio pondere după atacul din 7 octombrie 2023 în discuţii, atunci când se iau decizii, a declarat Schindler. "A fost doar un dialog între SUA şi Israel iar europenii au fost spectatori şi au făcut comentarii de pe margine".
În ce-l priveşte pe fostul şi viitorul preşedinte al SUA Donald Trump se pune întrebarea cum va reuşi să împace poziţia sa foarte proisraeliană cu obiectivul încetării conflictelor. Dar Schindler este convins că "nu va exista o poziţie germană sau europeană mai puternică, aptă să exercite influenţă în acest conflict. Doar în privinţa unei viitoare reconstrucţii în Fâşia Gaza şi în sudul Libanului UE ar putea să încerce să joace un rol mai activ".
China nu primeşte lecţii din partea Germaniei
Responsabilă pentru politica externă a fost în ultimii ani mai ales şefa diplomaţiei, ecologista Annalena Baerbock. Ea a vrut să se ghideze mai ales după valori. Şi în faţa unor parteneri comerciali importanţi cum este China ea a vorbit deschis despre încălcări ale drepturilor omului. În reacţie, la o conferinţă de presă din anul 2023, ministrul chinez de Externe de atunci, Qin Gang, i-a replicat: "China are cel mai puţin nevoie de un profesor din vest care să-i dea lecţii".
Thorsten Benner consideră că o politică externă orientată în funcţie de valori este dificil de aplicat. "Desigur este bine să-ţi stabileşti obiective ambiţioase pentru a nu aluneca facil în compromisuri murdare. Dar cred că în următorul acord de coaliţie doamna Baerbock nu va mai putea fixa acest obiectiv".
Germanii nu vor un rol de conducere
Potrivit sondajelor cei mai puternici sunt de multă vreme conservatorii din formaţiunile CDU şi CSU, cu Friedrich Merz în frunte, care este candidatul lor la funcţia de cancelar. Iar Henning Hoff, expert în cadrul Societăţii germane pentru Politică Externă (DGAP), crede că sub Merz politica externă a Germaniei nu se va schimba prea mult. "Dacă ne uităm la obiectivele de politică externă ale CDU şi CSU, diferenţele nu sunt prea mari. Aceasta demonstrează că există un consens larg în privinţa chestiunilor de politică externă. Şi acesta este un factor de stabilitate în contextul crizei pe care o traversăm".
Există între partide un consens larg că Germania ar trebui să joace un rol mai activ în politica externă şi de securitate. Dar populaţia nu doreşte asta. Un sondaj recent, realizat imediat după alegerile prezidenţiale din SUA şi destrămarea coaliţiei de la Berlin, arată că 73 la sută din cei chestionaţi sunt în favoarea unor investiţii germane mai mari în securitatea europeană. Dar 58 la sută nu s-au declarat de acord ca Germania să preia un rol de conducere în occident, în cazul în care SUA se vor retrage.
Şi în privinţa NATO, un sondaj realizat de organizaţia YouGov la mijlocul lunii noiembrie arată că doar 33 la sută din repondenţi îşi doresc ca Germania să preia după alegerea lui Donald Trump la Casa Albă un rol de conducere în cadrul alianţei. 41 la sută au declarat că-şi doresc ca implicarea Germaniei să fie la fel ca până acum iar 16 la sută s-au declarat în favoarea unei implicări mai slabe.
Aparent noului guvern german, indiferent de cine îl va conduce, nu-i va fi uşor să-i convingă pe germani să preia mai multă responsabilitate în politica externă.